Cum sa îți îmbunătățesti pronunția în engleză?

Kester Park, creator de conținut pentru studiul limbii engleze la Novakid, școala care oferă cursuri de limba engleză pentru copii, ne răspunde: “Prima limbă a vorbitorului oferă baza pentru a doua limbă, dar o și alterează. Mereu vor fi diferențe majore de pronunție între prima limbă și cea de a doua care au nevoie de o atenție deosebită.”

Aceste diferențe pot fi descoperite atunci când comparăm sunetele native ale fiecărei limbi. De exemplu, un vorbitor nativ de rusă trebuie să adopte 20 de vocale pornind de la cele 10 din limba sa. Un vorbitor tailandez trebuie să facă diferența dintre „sh” și „ch”, sunete care sunt identice în limba sa. Oricare ar fi limba ta nativă, vei avea provocări când o vei studia pe a doua.

Cu toate acestea, e bine de știut că aceste provocări sunt mult mai ușor de depășit în copilărie, când cel mic poate ajunge la pronunția corectă a cuvintelor în engleză la nivelul unui vorbitor nativ.

„La Novakid, practicarea pronunției este introdusă în fiecare lecție pe grupuri de litere. Părinții pot urmări cum copiii devin din ce în ce mai încrezători în pronunția lor”, spune Katerina Smirnova, creator de conținut pentru studiul limbii engleze la Novakid.

1.       Creșterea încrederii în sine

În cadrul școlii, elevii prind încredere în sine încet și sigur prin abordarea metodică a regulilor de citire a fiecărui sunet, începând cu literele individuale, apoi grupurile de consoane, și până la sunetele care nu se pronunță, nu se aud. De exemplu „t” în „castle” (castel). Se lucrează și diferențele de pronunție, cum ar fi între „ur” din „nurse” (asistentă) și „er” din „fern” (ferigă).

2.       Exersarea limbii engleze prin joacă

Odată ce copiii au început să stăpânească aceste reguli de citire în engleză, profesorii îi provoacă cu fel de fel de jocuri, texte de dicție, cântece și câte și mai câte. Așa ei au ocazia să- și „bată” profesorul. În joacă el va spune cuvinte mai repede, mai încet, tare sau șoptit iar ei se vor strădui să îl imite. Nu numai că acest tip de interacțiune dezvoltă pronunția în engleză, ci și deschide apetitul celor mici la învățarea din surse diferite.

3.       Perechi minimale

În cadrul cursurilor de engleză pentru copii începători, aceștia au ocazia să studieze perechi minimale de cuvinte care au doar un sunet diferit. De exemplu, „sheep” (oaie), „ship” (navă) sau „cup” (ceașcă) și „cap” (șapcă). Practica acestor cuvinte este esențială nu doar pentru a afla care sunt vocalele, ci și pentru a se face foarte bine înțeleși atunci când vorbesc.

4.       Imitarea

O tehnică importantă este prezentarea poziției gurii și a mișcării care însoțește pronunția corectă. Să vezi cum profesorul produce un sunet nou în timp ce arată elevilor cum trebuie să se miște gura ca să îl formeze și exersarea printr-o pronunție exagerată poate fi foarte distractiv. Mai ales că după aceea au ocazia să-l imite.

Toate aceste tehnici de predare au la bază studiile realizate de oamenii de știință în acest domeniu.

John Wells, de exemplu, discută în lucrarea sa „Goals in teaching English pronunciation” despre obiectivele predării pronunției în limba engleză în contextul englezei ca limbă internațională (EIL).

Acesta subliniază prioritizarea predării caracteristicilor de pronunție care împiedică înțelegerea, în timp ce promovează fluența și încrederea. El evidențiază importanța interacțiunii cu vorbitorii nativi și utilizarea analizei contrastive pentru a ghida instruirea în pronunție.

De asemenea, Jennifer Jenkins în „The Phonology of English as an International Language” propune concentrarea pe punctele specifice de pronunție în engleză cu care învățătorii au tendința să se confrunte. 

Acestea includ diferențe consonantice (cum ar fi /f/ și /v/, /r/ și /l/, /s/ și /ʃ/, /s/ și /z/, /tʃ/ și /dʒ/), distincții vocalice (cum ar fi /iː/ și /ɪ/, /uː/ și /ʊ/, /ɜː/ și /ə/), și provocări fonotactice (cum ar fi grupurile de consoane și obstruenții sonori în poziții finale în cuvinte).

Dar hai să facem și puțină practică!

Limba engleză are cinci vocale de bază: a, e, i, o, u. Este important să știi cum să pronunți fiecare dintre aceste vocale pentru a vorbi corect în engleză. Iată cum sunt pronunțate:

– a: se pronunță ca în cuvântul „cat” (pisică)

– e: se pronunță ca în cuvântul „bed” (pat)

– i: se pronunță ca în cuvântul „sit” (așeza)

– o: se pronunță ca în cuvântul „dog” (câine)

– u: se pronunță ca în cuvântul „put” (a pune)

Alfabetul englez conține 26 de litere, inclusiv consoane și vocale. Aici este o listă a alfabetului în limba engleză:

A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, U, V, W, X, Y, Z.

Este important să înveți pronunția corectă în engleză a fiecărei litere pentru a putea citi și pronunța în engleză.

Așa cum ați văzut mai sus, limba engleză nu urmează întotdeauna reguli stricte de pronunție, dar există câteva reguli generale care pot fi de folos. Iată câteva exemple:

– „gh” se pronunță adesea ca un sunet de „f”, precum în cuvântul „enough” (destul).

– „th” are două sunete diferite: „th” sună ca în cuvântul „thin” (subțire) și „th” sună ca în cuvântul „this” (acest).

– „ou” se pronunță ca în cuvântul „house” (casă).

Este important să acorzi atenție regulilor de pronunție, dar și să asculți și să imiți vorbitorii nativi de engleză pentru a-i imita.

Pronunția corectă în limba engleză este esențială pentru a comunica cu succes folosind-o. Asigură-te că cel mic învață vocalele, alfabetul și regulile de bază de pronunție și utilizează resurse online pentru a-i îmbunătăți abilitățile. Practica și ascultarea atentă a vorbitorilor nativi vor contribui, de asemenea, la îmbunătățirea pronunției sale în limba engleză.

Dacă vrei însă să faci un pas înainte mai mare, poți încerca cursurile online de la Novakid, cu profesor de engleză nativ. Prima lecție este gratuită!

Care crezi că va fi strategia ta pentru a te asigura că cel mic are o pronunție corectă în engleză?