Ce este romgleza și e OK să folosim cuvinte împrumutate din engleză?

„Romgleză” este un termen creat prin combinarea termenilor „română” și „engleză” și descrie modul în care cele două limbi se suprapun în vorbirea cotidiană. Nu este o limbă oficială, nici o greșeală de gramatică, ci o formă de comunicare apărută natural în contexte în care engleza devine tot mai prezentă în viața copiilor și a adulților din România. 

Termenul este folosit mai ales pe net, în articole online, pe rețele sociale și în discuții despre limbajul generațiilor tinere, uneori cu umor, alteori cu îngrijorare.

Pentru un copil din zilele noastre, romgleza nu este nicidecum un concept teoretic, ci pur și simplu felul în care vorbește atunci când creierul lui caută cel mai rapid cuvânt disponibil. Dacă „download” (descărcare) îi vine mai repede să zică decât „a descărca”, el va alege varianta cea mai la îndemână.

Jocurile online, YouTube, TikTok, platformele educaționale, aplicațiile și chiar temele pentru școală folosesc un vocabular română-engleză care devine familiar celor mici înainte ca ei să-și dea seama că există echivalente în română. Când un copil spune despre un joc, de exemplu „am dat skip la level” (am sărit peste nivel), el reproduce exact limbajul pe care îl aude zilnic în mediul digital.

Școala contribuie și ea la această „harababură” lingvistică, mai ales acolo unde engleza este folosită pentru proiecte, prezentări sau aplicații, la fel ca și în cultura pop: seriale, filme, muzică, meme-uri. 

Cuvinte precum „challenge” (provocare), „trend” (modă), „story” (poveste postată) sau „random” (aleatoriu) intră firesc în conversațiile noastre pentru că sunt auzite des în contexte amuzante sau sociale, iar creierul le asimilează rapid. Așa apar tot mai multe cuvinte împrumutate din engleză, fără ca cineva să stea să le traducă conștient.

Un copil poate spune: „Doamna ne-a dat un task greu” (Doamna ne-a dat o sarcină grea) sau „Am fost bullied” (Am fost hărțuit). Uneori, cuvântul din engleză are o explicație mai clară decât echivalentul românesc. „Bullying” (hărțuire) e un termen pe care copiii îl aud în videoclipuri, campanii și discuții internaționale, iar sensul lui este universal mai bine înțeles decât forma românească.

Alt exemplu des întâlnit este „Sunt stressed” (Sunt stresat) sau „Am un deadline mâine” (Am un termen limită mâine). Aici vedem cum cuvinte împrumutate din engleză intră direct în comunicarea în română, fără să pară ciudat pentru copii. Pentru ei, este o singură limbă funcțională, nu două sisteme separate, cum poate le percep adulții. 

Din punct de vedere lingvistic, hibridizarea limbilor este un proces natural care se întâmplă în toate culturile unde există contact între diferite limbi, iar România nu este o excepție. Copiii care cresc într-un mediu multicultural vor alterna codurile lingvistice fără să-și dea seama. Acest lucru nu înseamnă că „strică” româna sau că nu vor mai ști să vorbească corect, ci doar că își folosesc resursele lingvistice disponibile.

Problema apare doar atunci când copilul nu mai știe echivalentul românesc sau evită complet limba română în contextele unde ar fi potrivită. Rolul părintelui sau profesorului este să modeleze acest comportament. Dacă copilul spune „Am uploadat poza” (Am încărcat poza), poți răspunde natural: „Aha, ai încărcat poza, super!”. Fără să ții predici nesfârșite, doar cu alternative repetate ori de câte ori este nevoie. 

Paradoxal, romgleza poate fi un semn bun care arată că engleza nu mai este o limbă „de manual”, ci una vie, folosită spontan de cei mici. Copiii care o folosesc au de obicei un vocabular română-engleză activ, chiar dacă nu perfect ordonat. 

Pentru un copil de 10-12 ani, care învață engleza, această libertate este extrem de importantă. Dacă îl speriem cu ideea că „vorbește greșit”, riscăm să-l blocăm exact acolo unde ar trebui să aibă o atitudine relaxată. Mai util este să-i oferim contextul în care e ok să vorbească romgleză, decât să-l corectăm cu insistență.

În loc să lupți cu romgleza, o poți folosi ca punct de plecare pentru conversații mai ample. Întreabă-l ce înseamnă cuvântul respectiv în engleză, roagă-l să-l spună și în română, apoi continuați discuția normal. Așa copilul învață că limbile pot coexista fără conflicte. În plus, cititul în română, poveștile, discuțiile și glumele în familie rămân cele mai simple metode prin care limba română rămâne autentică.

Mai jos ai un tabel cu 30 de cuvinte frecvent folosite în romgleză. Acestea sunt folosite în mod natural de cei mici când se joacă online sau în conversațiile cu prietenii. Le știai?

Dacă vrei cu adevărat să nu rămâi pe dinafară, trebuie să știi exemplele de mai jos. Dacă le auzi des, e un semn că limbajul copilului tău este foarte conectat la tot ce înseamnă generația lui atunci când vorbim de comunicare.

1. cringe (jenant, stânjenitor)
   „Videoclipul ăla e super cringe (foarte jenant).”
   
2. flex (a te lăuda)
   „Se flexează (se laudă) mereu cu adidașii noi.”
   
3. sus (suspect, dubios)
   „Tipul din joc e cam sus (suspect).”
   
4. low-key (pe ascuns, fără să atragi atenția)
   „Low-key (pe ascuns), chiar mi-a plăcut testul.”
   
5. W / win (victorie, ceva bun)
   „Nota 10 e un W (o victorie).”
   
6. L / loss (eșec, ceva prost)
   „Tema uitată e un L (un eșec).”
   
7. NPC (persoană care pare absentă, fără reacție)
   „Stătea ca un NPC (fără reacție), nu zicea nimic.”
   

Limba română s-a format printr-un proces lung de contact cu alte culturi și influențe, nu ca un sistem izolat, iar istoria ei arată clar că amestecul de limbi nu este o excepție, ci regula. Fundamentul limbii române îl reprezintă latina vorbită în Dacia romană, dar peste ea s-au suprapus influențe slave, grecești, turcești, maghiare și germane, fiecare lăsând urme în vocabular și expresii. 

Mai mult, la începutul secolului XX, româna a trecut printr-o perioadă intens francofonă, mai ales în mediile urbane și intelectuale, când franceza era limba culturii, a educației și a elitei. Atunci au intrat în limbajul curent cuvinte precum „șofer” (chauffeur), „birou” (bureau), „garaj” (garage), „serviciu” (service) sau „elegant” (élégant), care astăzi ni se par perfect românești. 

Acest episod arată că limba română s-a adaptat mereu vremurilor, pentru că a împrumutat exact ce avea nevoie pentru a se adapta, la fel cum copiii de azi folosesc engleza pentru lumea digitală în care trăiesc.

Cuvintele împrumutate din engleză vor continua să apară, iar vocabularul română-engleză va deveni tot mai bogat. Important este ca părinții să nu transforme acest proces într-un motiv de stres, ci într-o conversație deschisă despre limbaj și identitate.

Dacă copilul tău vorbește romgleza, nu înseamnă că uită româna. Înseamnă doar că mai adaugă o unealtă în trusa lui de comunicare iar asta, pe termen lung, este un avantaj.

La Novakid, copiii învață engleza prin dialog, jocuri și multă interactivitate. Dacă celui mic îi place să folosească romgleza, World Kids Academy este locul unde o poate transforma treptat în engleză fluentă, vorbită cu încredere online, la școală și chiar acasă. La orice abonament individual achiziționat, primești o lună gratuită în academie!

Citește cu atenție propozițiile de mai jos și alege cuvântul împrumutat din engleză corect. Test pe care îl poți face cu cel mic, dar este mai mult pentru tine.