Parte de vorbire pentru copii: adjective

Încă din primul an de învățare al limbii engleze, copiii obișnuiesc să nu formeze propoziții, ci să folosească cuvinte cheie pentru a denumi anumite obiecte, pentru a comunica ceea ce își doresc sau pentru a descrie un lucru specific. 

Încă de la început, este indicat ca cel mic să învețe să descrie obiectele. Așadar, să aflăm ce este adjectivul. Adjectivul este o parte de vorbire, care îl va ajuta să caracterizeze anumite obiecte, persoane sau sentimente. Fără această parte de vorbire, limbajul ar fi mult mai sec, banal și nu va reuși să exprime cu exactitate ceea ce își dorește. 

Cu siguranță, cuvinte precum “beautiful”, “small”, “big”, “bad”, “good”, sunt deja cunoscute de cel mic. Cu toate acestea, există mai multe forme ale aceluiași adjectiv, prin care copilul va exprima lucruri diferite, în funcție de dorința lui. Reușind să înțeleagă aceste tipuri de adjective și cum se folosesc ele, își va dezvolta în mod semnificativ limbajul.

Spre deosebire de română, în limba engleză, adjectivul se situează în fața substantivului, cu câteva mici excepții. Asfel, în cazul în care copilul își dorește să spună “Prietenul meu are o casă mare”, va traduce prin “My friend has a big house”. Excepțiile acestei reguli sunt unele particulare și bine stabilite (exemplu: Princess Royal).

Adjectiv propriu-zis

Un adjectiv propriu zis este cel la care se gândește majoritatea, atunci când vine vorba de această parte de vorbire. Fiind considerat tipul de adjectiv cel mai ușor de înțeles, acesta are rolul de a descrie sau de a califica un substantiv. Poate descrie trăsături fizice, stări, sentimente, sunete sau chiar gustul unui preparat. 

Iată câteva exemple elocvente, care îl vor ajuta pe cel mic să înțeleagă mai bine:

“Colega mea are o rochie colorată.” – “My colleague has a colorful dress.”

“Bunica mi-a cumparat un joc distractiv.” – “Grandma bought me a fun game.”’

“Florile albe au un miros frumos.” – “The white flowers have a nice smell.”

Ca și în limba română, adjectivul propriu-zis are 3 grade de comparație. 

tânăr – mai tânăr – cel mai tânăr – young – younger – youngest 

foarte tânăr – very young

la fel de tânăr ca – as young as 

Există și excepții în ceea ce privește adjectivele “good”, “bad”, “much”.

bun – mai bun – cel mai bun – good – better – best

rău – mai rău- cel mai rău – bad – worse – worst

mult – mai mult – cel mai mult – much – more – most

Adjectiv posesiv

Așa cum și denumirea sugerează, acest tip de adjectiv exprimă posesia. Mai exact, dacă cel mic își dorește să spună că un lucru îi aparține lui sau altei persoane, va folosi acest tip de adjectiv. 

Cele mai comune tipuri de adjective posesive și traducerea acestora:

Al meu – my

Al lui- his

Al ei- her

Al lor – their

Al tău – your

Al nostru – our

Adjectiv distributiv

Această categorie se referă la descrierea unor anumite persoane, ce fac parte dintr-un grup. Adjectivele distributive pot evidenția unul sau mai multe elemente ale unui grup. Cele mai folosite sunt:

Fiecare element (despre membrii specifici ai unui grup) –  Each

Fiecare element (pentru generalizări) – Every

Oricare (dintre cele două opțiuni) – Either

Niciunul (dintre cele două opțiuni) – Neither 

Oricare (dintr-un număr nelimitat de opțiuni) – Any

Niciunul (dintr-un număr nelimitat de opțiuni) – None of them